Of! We have a situation .ppt!. Mă voi strădui să realizez acest articol cât mai constructiv, să ofere alternative, idei, să reactualizeze ceea ce îmi pare că s-a uitat cu desăvârșire (asta dacă a fost vreodată știut, cunoscut, folosit). Pentru că am obosit și pentru că da, mă aflu printre lașii (!) care nu ridică mâna asertiv și civilizat, nu să lovească, ci să spună că măi, it’s not ok. Pentru că am înțeles de-a lungul timpului că a-ți spune părerea, chiar și asertiv, înseamnă că judeci, critica își pierde orice sens constructiv. Și tot așa. E o treabă culturală despre care nu știu dacă am prea multe cunoștințe (promit să mă documentez), dar am surprins-o și-mi dau seama cât ne-ncurcă. Suntem submisivi, oare?
Mediul – uneori e ok – pt că mai sunt și alții, dar alteori, taci, te ridici și ieși. E de bun simț pentru timpul tău, mai ales. Căci, nu e sănătos să te gândești – dacă tot am dat banii ăștia, păi ce-ar fi să mai pierd și neprețuitul timp?
Studiu de caz: Domnul Punct Pepete, vârstă – născut prematur, dificultăți – stimă de sine scăzută, confuzie, dezorganizare, lipsa pregătirii.
Master, 2015 – prezentări .ppt – 10-15 slide-uri, 15 minute. PREZENTARE! Nu citire. Se ia un curs de anul I, master, și se proiectează .word, 17 pagini. Apoi, două persoane în fața audienței care …citesc de pe foile proiectate, dar imprimate (este un efort totuși!), cu punct și virgulă și conjuncții. Mai puțin interjecții, desigur e un curs serios, iar când lecturăm, nu e ca atunci când interacționăm cu un public care ne ascultă. Întrebarea mea este, de ce te-aș asculta și n-aș citi deja ce scrie pe perete?! Scopul este să proiecteze concepte care pe mine să mă intrige, să-mi atragă atenția. Să-mi doresc să îi ascult, să urmăresc prezentarea. Scopul nu este să vedem care citește mai repede. Nu este o competiție. Este o INTERACȚIUNE. Enervante boldurile și capslock-ul, nu? Oh, mie-mi spui…
Sugestii: înțeleg că masterandul din diferite obiective, mai obiective, mai ne, și-a însușit așa cum a știut cunoștințele de tehnoredactare, proiectare, prezentare. Ok, nu-i bai. Cine l-ar putea ajuta să înțeleagă cum ar putea să facă altfel? Păi profesorul. Ok, el nu o face. Atunci cine? Păi noi, ceilalți colegi, căci doar îi vrem binele. Sau nu? Nu știi? Cere. Știi? Fii mai riguros în pregătirea ppt-ului.
Conferință internațională, aprilie 2016 – prezentări .ppt – 10-15 slide-uri, 15 minute. Tot citire. Evident, la conferințe merg și cei din prima categorie.
Conferință națională, mai 2016 – slide-uri pline, propoziții, paragrafe. Ba chiar într-o paranteză scrie vezi povestea cu împăratul, iar speakerul …citește cuvânt cu cuvânt – asumându-și că toți cunosc povestea. De ce este necesar să facem maraton de citire. Bine, și la facultate, nivel master facem și dictare (există profesori care citesc cuvânt cu cuvânt din cărți – pe care noi le achiziționăm, și noi, DA – pledez vinovat, suntem prezenți – nu mai zic de cei care și scriu…). Dar noi, studenții, participanții suntem de vină pentru că nu spunem și nu facem nimic.
Condiții pentru a nu agresa rutina:
- citate de pe FB, google,
bold, fotografii mov cu scris roșu peste.
Condiții pentru a nu zgâria timpanul:
- modul în care vorbești
Condiții pentru a împărtăși și a antrena:
- păstrează contactul vizual cu audiența, nu face citire (repet, repet, repet: știm și noi să citim), uită-te la noi – suntem acolo cu tine, uneori pentru tine (sigur, mai întâi pentru noi).
Concluzie: Doamnelor și Domnilor Facultăți, introduceți în programa obligatorie o materie care să cuprindă Train of Trainers. Skillsurile dobândite vor folosi oricui. Cel puțin pentru claritate, structură. Atât internă, cât și externă.
Reguli de aur pentru un powerpoint de platină:
- respectarea timpului alocat prezentării
- claritate
- îmbinarea slide-urilor în mod armonios
- pointer – să nu stai imobil la laptop sau să zbieri în sală la domnul locțiitor la pointerului pe al cărui degete te bazezi: Mai departe! Hai, slide-ul următor. Nu! Înapoi! Stai!
- contact vizual cu oamenii nu cu slide-urile (le știi deja, nu?)
- conținut: structură, structură, structură; idei principale; intro și concluzie;
- nu e sesiune de stand-up comedy. Umorul face bine, dar umorul ca substitut al conținutului nu se vede, nu se aude și nici nu se simte bine. Se vede doar lipsa conținutului. Atât. Și lipsa de profesionalism. Umorul face bine atunci când stăpânești tema abordată și prezentată și o prezinți atât de liber și de lejer încât informația se strecoară automat printre legăturile noastre neuronale.
P.S. Acest articol încurajează realizarea unor ppt de bun simț, atât pentru speaker, cât și pentru audiență. Minimul de info și de îndrumări pentru a te face ascultat, nu doar auzit. Privit, nu doar văzut. Și dacă te faci și simțit, ți-ai atins obiectivul.
P.S.2: Ppt-ul este o formă de self-respect. Și totodată de respect față de aproapele tău.
Spor și succes! Ah, și răbdare!
Linkuri utile: http://libraryguides.bennett.edu/home/library-tutorials/apa-style-presentations ; http://www.slideshare.net/wtidwell/apa-template-powerpoint
Video necesar: aici