Om bun,
Scriu acest articol pentru că îmi dau seama cât de mult este nevoie de el. Am realizat de curând pe Instagramul meu un poll despre percepția oamenilor referitoare la „a renunța” și „a evita”. Așa cum veți mai jos rezultatelele și deloc spre surprinderea mea, la „a renunța” nici măcare o persoană nu a ales răspunsul 😊 (deși au luat în calcul că poate fi și 😊, și ☹ într-un procent de 60%, ceea ce e minunat!), pe când la evitare, într-adevăr într-un procent mai mic, au fost persoane care au putut surprinde, mai ușor, beneficiile acesteia.
Probabil, cum te aștepți deja, în acest articol te voi invita să te uiți la ambele perspective (pro și contra) și, sper eu, să pleci mai bogat după ce parcurgi întregul material. Vreau să îți mulțumesc deja pentru timpul pe care îl investești să mă citești și să te felicit că îți iei acest timp pentru tine însuți!
Hai să începem cu câteva vorbe pe care, mai mult ca sigur, le-ai auzit:
Nu renunța niciodată! Ești puternic, cum să renunți?
Trebuie să reziști ca să demonstrezi că poți!
În lumea modernă, ne-am obișnuit să ne concentrăm pe reușite, pe a face și a obține totul. Cu toate acestea, există momente în viață când a renunța sau a evita poate fi o alegere înțeleaptă. Oare când e potrivit să renunțăm și să evităm, precum și când ar trebui să ne încăpățânăm să continuăm și să ne confruntăm cu provocările?
Societatea ne încurajează să nu renunțăm niciodată și să ne luptăm (chiar cu înverșunare!) până la capăt. Întrebarea mea e: la capătul situației sau la capătul puterilor noastră?! Ideea de a renunța la ceva, fie o relație abuzivă, un obicei nociv sau o situație dificilă, poate fi percepută ca semn de slăbiciune sau lipsă de voință. Suntem adesea înconjurați de vorbe și convingeri (uneori cu cele mai bune intenții) care ne îndeamnă să “nu ne lăsăm doborâți” și să “luptăm până la ultima suflare”. În același timp, evitarea este adesea asociată cu frică sau cu incapacitatea de a face față provocărilor. Cu toate acestea, este important să ne gândim cumva mai profund la modul în care aceste percepții ne influențează viața și să ne întrebăm dacă DE FAPT, dacă suntem suficient de sinceri cu noi înșine pentru a ști când să renunțăm sau să evităm anumite lucruri.
Te rog să privești acest articol ca pe o invitație la înțelegerea echilibrului dintre perseverență și adaptabilitate pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Te invit să începem cu succesul – este clar faptul că succesul poate fi definit în mod diferit de la o persoană la alta (poate pentru cineva e legat de o reușită pur personală, iar pentru alții de una financiară), dar în esență, succesul reprezintă pentru fiecare dintre noi, atingerea obiectivelor și satisfacerea unor nevoi. Cu toate acestea, succesul e chiar la îndemână și trebuie să depunem anumite eforturi, așa că… trebuie să luăm în considerare importanța esecului în viața noastră. Eșecul este inevitabil și o componentă esențială a creșterii și dezvoltării noastre. Atunci când eșuăm, suntem puși în fața oportunității de a învăța din greșeli, de a ne adapta și de a crește. Toleranța la frustrare, capacitatea de a face față și de a depăși dezamăgirile și eșecurile, reprezintă un element cheie și o abilitate crucială pentru atingerea succesului. Eșecul ne provoacă uneori să ne depășim limitele, să devenim mai rezilienți și să progresăm la nivel personal și profesional. Pe scurt, eșecul este o parte naturală a vieții și a procesului de învățare. De multe ori, eșecul poate fi un punct de pornire pentru realizări ulterioare, și nu ar trebui să te descurajeze, ci să te inspire să încerci din nou și să înveți din greșeli.Până la urmă, succesul și eșecul merg mână în mână și ne oferă direcții importante în călătoria noastră în această lume complexă.
„Succesul este o călătorie, nu o destinație. Acțiunea este deseori mai importantă decât finalul.” – Arthur Ashe
„Eşecul nu este căderea, ci actul de a nu te ridica.” – Mary Pickford
Hai să ne apropiem de miezul discuției de astăzi!
DESPRE RENUNȚARE
Când este ok să renunți: Renunțarea poate fi o decizie sănătoasă într-o relație toxică. Dacă o relație te face să te simți nerespectat, nefericit și nesigur, renunțarea poate fi un pas spre eliberare și fericire. De asemenea, să renunți la un mediu de lucru în care ești abuzat, este în egală măsură o decizie mult mai înțeleaptă decât să te încăpățânezi să-ți demonstezi că… poți rezista abuzului ca să devii mai puternic. Am scris mai multe despre asta, aici.
Când nu este ok să renunți: În schimb, există momente în care perseverența este cheia succesului. Nu ar trebui să renunți la obiectivele personale sau profesionale doar pentru că întâmpini dificultăți temporare. Depășirea acestor obstacole poate aduce mari satisfacții și creștere personală.
DESPRE EVITARE
Când este ok să eviți: Evitarea poate fi crucială pentru prevenirea pericolelor, precum evitarea unui accident rutier sau a unor comportamente nesănătoase (consum de substanțe). În astfel de cazuri, evitarea este de obicei cea mai bună alegere.
Când nu este ok să eviți: Cu toate acestea, evitarea constantă a confruntării sau a fricilor poate împiedica creșterea personală. Gestionarea conflictelor, explorarea unor noi oportunități și abordarea fricilor noastre pot duce la dezvoltare și încredere în sine.
Revenind la renunțare – ea este adesea o parte naturală a evoluției noastre ca specie și poate contribui la creșterea și adaptarea (reziliența) noastră.
Iată câteva exemple de cum renunțarea joacă un rol în evoluția noastră:
Maturarea creierului prin eliminarea neuronilor: În dezvoltarea creierului uman, renunțarea la anumite conexiuni neuronale este esențială pentru a crea un sistem de procesare a informațiilor cât mai eficient (mai mulți neuroni, în acest caz, nu înseamnă neapărat mai bine). Acest proces, numit “pruning neuronal”, are loc în copilărie și adolescență, atunci când conexiunile inutile sunt eliminate, permițând creierului să se concentreze pe conexiunile esențiale.
Renunțarea la obiecte personale (vezi aici postarea mea despre decluttering): În viața de zi cu zi, renunțarea la obiecte personale, poate avea un impact pozitiv. Această acțiune poate aduce sentimentul de eliberare și va crea mai mult spațiu la nivel fizic și chiar mental, în viața ta. De asemenea, face loc pentru obiecte noi și relevante și te poate ajuta să te concentrezi pe obiectivele și valorile actuale. Știi că avem tendința de a fi loiali trecutului, fără a mai reevalua nevoile din prezent.
Renunțarea la practici vechi pentru inovație: Renunțarea la metode vechi sau depășite în favoarea inovației este o caracteristică cheie a progresului uman. De-a lungul istoriei, oamenii au renunțat la practici tradiționale sau tehnologii depășite pentru a avansa și a se adapta la schimbările din societate și mediu. Doar aruncă o privire în jur!
Renunțarea la relații toxice (vezi aici postarea mea despre cum recunoști o relație nepotrivită, toxică sau potrivită): Renunțarea la relații toxice este un alt exemplu important. Atunci când recunoaști că o relație îți aduce suferință și daunează dezvoltării tale personale, renunțarea poate fi o măsură vitală pentru a îți proteja sănătatea mintală și bunăstarea.
Renunțarea la obiceiuri nesănătoase: Renunțarea la obiceiuri dăunătoare, precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, este o parte crucială a sănătății fizice și chiar a creșterii personale. Aceste acțiuni pot contribui la prelungirea speranței de viață și la menținerea sănătății.
Practic, renunțarea poate fi privită (și chiar văzută!) ca o modalitate de a face loc pentru dezvoltarea și progresul nostru ca specie și ca indivizi. Este important să fim dispuși să renunțăm la ceea ce nu mai servește scopurilor noastre și să ne adaptăm la schimbările constante din viața noastră. Viața este o continuă schimbare, nu-i așa? 😊
Cel mai probabil știi despre mine că lucrez în special cu persoane care se confruntă cu anxietate, iar evitarea este un element cheie aici, întrucât poate fi atât benefică, cât și nocivă. Hai să vedem, mai clar, cum se întâmplă asta!
1. Rolul benefic al evitării în anxietate:
Reducerea stresului imediat: În unele situații, evitarea poate oferi o scurtă pauză de la stimuli sau situații care pot declanșa anxietatea. De exemplu, evitarea temporară a unui loc sau a unei situații care provoacă anxietate poate oferi o senzație de ușurare imediată.
Auto-protecție: În anumite cazuri, evitarea poate fi o modalitate de a evita pericole reale sau situații cu risc crescut. De exemplu, evitarea unui loc periculos sau a unui mediu toxic poate contribui la siguranța ta fizică și mentală.
2. Rolul nesănătos al evitării în anxietate:
Perpetuarea anxietății: Evitarea pe termen lung poate perpetua anxietatea, deoarece nu oferă oportunitatea de a învăța să faci față fricilor și situațiilor anxioase. În timp, evitarea poate face ca temerile să crească și să devină mai puternice. Spirala fricii se intensifică!
Limitarea dezvoltării personale: Atunci când eviți constant situații care îți provoacă anxietate, riști să rămâi blocat în zona ta de confort și să îți limitezi dezvoltarea personală (vezi aici mai multe despre zona proximei dezvoltări ca să înțelegi de ce nu e ok să fii într-o zonă de confort, însă nici să stai mai mult într-una de frustrare/copleșire). Dezvoltarea se întâmplă adesea în afara acestei zone de confort, dar în mod echilibrat, cum ai văzut în video de mai devreme.
Reducerea socializării: Evitarea excesivă a interacțiunilor sociale poate duce la izolare și la limitarea relațiilor interpersonale. Aceasta poate accentua anxietatea socială și poate afecta bunăstarea emoțională.
În mod cert, evitarea poate avea atât efecte benefice, cât și nesănătoase în gestionarea anxietății. Este important să găsești un echilibru între evitarea precaută în cazurile de pericol real și confruntarea cu anxietatea în situații care te pot ajuta să crești și să îți depășești fricile.
Pentru că mereu m-au fascinant proverbele (sau anumite convingeri culturale) ori pur și simplu vorbe ale rețelei sociale și impactul lor asupra noastră, vreau să te invit să te uităm împreună la câteva exemple. Proverbele sunt deseori expresii ale înțelepciunii culturale (sau ale anumitor perioade) și pot oferi perspective valoroase asupra modului în care o cultură abordează diferite aspecte ale vieții și relațiilor umane. Proverbele pot avea un mesaj profund, dar care se pot transforma în convingeri limitative dacă le generalizăm și nu ținem cont de context.
“Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.” – acest proverb încurajează oamenii să fie proactivi și să rezolve sarcinile sau problemele imediat, în loc să le amâne. Deși el subliniază importanța eficienței și a gestionării timpului, uneori avem nevoie să lăsăm pe mai târziu și să nu punem presiune. Și până la urmă… „mai bine mai târziu, decât niciodată”, nu-i așa?
„Învingătorii nu renunță niciodată, iar cei care renunță nu câștigă niciodată.” – Vince Lombardi – această idee încurajează oamenii să fie determinați și „spune” fără a spune cumva, că dacă vrei să ai succes sau să fii un învingător, e important să trăiești sub presiunea lui… „nu renunț niciodată”. Hei! Dar cum rămâne cu… „niciodată să nu spui niciodată”?! 😊 Aici ideea principală e că, de fapt, e important să distingi între momentele în care E OK SĂ RENUNȚI și cele în care NU E OK SĂ RENUNȚI.
Acum, te invit să îți iei câteva momente și să faci un mic exercițiu de introspecție. Vei vedeam mai jos niște citate care „trădează” în cel mai sănătos mod, mindsetul a 3 personalități care au contribuit enorm la lumea de azi.
- “Nu am eșuat. Am găsit 10.000 de moduri care nu funcționează.” Thomas A. Edison
- “Cel care nu a eșuat niciodată nu a încercat niciodată nimic nou.” Albert Einstein
- “Eșecul este doar o altă oportunitate de a începe din nou, de data aceasta mai inteligent.” Henry Ford
Până la urmă, atât renunțarea cât și evitarea pot fi instrumente utile în viață, dar este crucial să le folosim în mod conștient, asumat și echilibrat. Fiecare situație este unică, iar deciziile noastre ar trebui să se bazeze pe circumstanțe și pe obiectivele personale. Renunțarea la o relație toxică poate fi o dovadă de respect și iubire față de sine, în timp ce evitarea unui accident este o măsură necesară de precauție. Cu toate acestea, nu ar trebui să renunți la visurile tale atunci când întâmpini obstacole și nici să eviți confruntarea cu temerile tale personale.
Ideea cu care mi-ar plăcea să rămâi azi este faptul că decizia de a renunța sau de a evita ar trebui să fie o alegere informată, deliberată și bazată pe circumstanțelor specifice situației tale.
Pentru că mă știi deja (iar dacă nu, încântată de cunoștință 😊), te invit să faci un exercițiu simplu de introspecție și să îți adresezi cele 3 întrebări, apoi să faci o listă cu situații sau obiceiuri la care ai putea renunța și despre care ai putea câștiga mai multă claritate:
- Există vreo relație, de natură personală sau profesională, care îmi aduce mai multă suferință ori neîmplinire decât fericire?
- Există vreun obicei sau comportament care mă împiedică să evoluez sau să mă simt mai bine cu mine însumi?
- Există situații sau provocări pe care evit să le confrunt din frică sau din alte motive?
Poți chiar reflecta asupra modului în care ai putea să renunți sau să eviți… cu înțelepciune, în beneficiul tău – pentru creșterea și bunăstarea ta.
P.S. Vreau să te las cu un citat al lui Marin Preda, pe care sper să îl porți cu tine mai departe oricând vei ezita între a renunța și a nu renunța: „Mai bine un sfârşit cu groază, decât o groază fără sfârşit.” Pentru că… uneori, renunțarea la o situație copleșitoare sau toxică este mult mai preferabilă decât a rămâne blocat într-o suferință continuă.
Cu gând bun,
Rox